Mă refer la ei, oamenii pe care i-am văzut în concediu, străinii, italieni, austrieci, nemți, francezi, sloveni, o mulțime, mai ales că în plin sezon turistic, Roma și celelalte orașe minunate erau pline de turiști.

În primul rând, am observat femeile și fetele… 😀 spre deosebire de românce se îmbracă mult mai simplu, mai casual, dar cochet totuși, asortat și la modă, dar fără a părea dezbrăcate, ca majoritatea de la noi. Nu am văzut culori țipătoare, ca la noi unde abundă verdele crud, galbenul strident, rozul de prost gust sau sclipiciul. În schimb am văzut multe culori pastelate și rochii cu modele diverse, iar la bărbați aceleași culori armonioase la o ținută casual. Deși la Veneția, de exemplu, este cu mult mai cald decât în România, cam toate femeile se îmbracă în rochii sau rochițe din acelea cu talia sus, lungi până la genunchi din material ușor. Nu am văzut pe nici una în mini sau în pantaloni scurți mulați, defapt cred că evită hainele mulate pe corp, pentru că e foarte cald. Decolteuri iar nu prea am văzut, nici măcar pe insula Capri, un loc foarte exotic și frumos. Cu toate astea am văzut femei frumoase mai ales în zona de nord a Italiei, dar toți oamenii sunt în general frumoși când zâmbesc.

În al doilea rând, se zâmbește mult mai mult, deși nu prea se râde la modul gălăgios ca la noi. Lumea la noi fie e foarte posomorâtă pe stradă, fie foarte gălăgioasă, după niște beri sau vin. Deci extreme. Acolo am observat o chestie – dacă te uiți la un om, în general îți zâmbește, ca un fel de poftim, mai ales dacă vrea să vândă ceva, dar nu neapărat. Românii sunt un popor trist, cum zicea o reclamă, și merg încruntați pe stradă. Priviți numai oamenii dimineața când merg la servici 🙂

Altă chestie care mi-a plăcut a fost bunul simț arătat față de cineva care face o poză cuiva sau la ceva. Am rămas foarte surprins de politețea arătată de toată lumea atunci când făceam poze, sau cineva îmi făcea poză. Oamenii se opreau ca să nu intre în cadru, și așteptau să îmi fac poza. Deasemenea, nu odată s-au oferit localnici ca să mă ajute cu poze de grup. În Florența un mim m-a invitat să îmi fac poze cu el după ce îi făcusem o “donație”, dar prietenii mei trecuseră și erau înainte. Niște străini s-au dus după ei și i-au tras de mânecă pentru că începusem să strig după ei ca să mă ajute cu poza. M-am simțit bine și gândul a fost că m-aș întoarce cu plăcere, nu numai pentru monumente. În schimb, românii din grupul în care eram nu se simțeau ca să iasă din cadru când îți făceai o poză undeva, sau să elibereze locul după ce și-au făcut pozele, ca să lase și pe alții să vadă panorama. Nu, o mare parte din ai noștri mai au de învățat, dar problema lor e că ei nu sesizează neregula, deci nu știu că au ceva de corectat.

Italienii sunt gregari și parcă se ceartă tot timpul, chiar și când schimbă amabilități. Să-i auziți numai pe cei din Napoli. Chiar și fetele sunt foarte gălăgioase și băiețoase cumva. În schimb, la masă nu se vorbește mai mult decât e nevoie. Odată am mâncat o pizza într-un fel de pizzerie ieftină (de, atât mi-am permis și io) și cu toate că era plin, toți tăceau mâlc, parcă se înecaseră cu pizza. În schimb, românii vorbesc tare și mult și din păcate lumea se uită jenată la noi. Unii români credeau că dacă țipă la italian în română “eu nu vreau carne de vită” el va înțelege mai bine. Săracul chelner zâmbea și ridica din umeri desenând pe carnețel un cap de porc și unul de vacă. După ce am terminat masa la localul acela, am descoperit că următorul avea chelneri ardeleni. Legat de terase – o diferență subtilă dar esențială – nu am auzit la nici o terasă sau bar, muzică dată tare sau încet. Singurele locuri unde era muzică, era cântată de muzicieni, dar fără să deranjeze pe cineva. În schimb la noi muzica urlă tare de nu te poți înțelege cu cel de la masă de nici consumația nu îți cade bine.

Ca o concluzie, în lumea civlizată domnește normalitatea iar extremele există doar pentru cei care le caută. Normalitatea, decența și bunul simț sunt standard iar lumea a înțeles asta și s-a conformat. Noi suntem încă foarte departe de asta, din cauza mentalității și a concepțiilor greșite despre democrație și libertate.