Ce se poate fura la un bloc? Prima dată s-au furat ghivecele cu flori. Apoi au dispărut suporţii ghivecelor, pentru că oricum nu mai aveau ghivece. S-a furat grătarul de şters picioarele, de la intrare, pentru că era din fier. Recent, a dispărut yala de la uşă, după care a dispărut caloriferul debranşat din scara blocului. A mai rămas unul de sămânţă, probabil pentru că era prea greu de furat. Dar mă întreb, oare ce naiba poţi face cu o yală fără cheie, decât să te închizi pe dinăuntru? Probabil că hoţul încearcă să rezolve această dilemă, savurând berea la bidon cumpărată cu banii din vânzarea caloriferului la fier vechi.

Când eram mic, aveam nişte grădini la bloc, ca orice pionier harnic. Atunci am plantat un nuc în faţa blocului, şi am avut grijă de el, pentru că era “al meu”. Acum cică e al nimănui, sau cum zic alţii mai specialişti, e al primăriei. Pentru mulţi, al primăriei este egal cu al nimănui, şi cu alte cuvinte, este şi al lor (cazul familiei Nimeni tipice de România). Fiindcă e toamnă, mai culegeam nişte nuci, pentru că îmi plac când sunt “noi” şi se pot decoji. Până ieri, când au venit nişte oameni hoţi cu sacii şi au cules tot. N-au lăsat nimic. De, e al nimănui, adică al lor, nu al meu sau al celor din bloc.