De ce să vizitezi Timișoara

După evenimentul #timisoaranoastra s-a zis că s-a scris mai mult despre eveniment și nu despre ce ar trebui să-l facă pe un turist să se gândească la a vizita Timișoara. Așa că am să încerc să povestesc un pic despre Timișoara, Temesvar sau Temeschburg…

Piața Operei, lângă ceas

Piața Operei, lângă ceas

În primul rând, Timișoara este printre puținele orașe din România care este un brand și la acest lucru contribuie activ sau pasiv o serie de factori, cum ar fi istoria locală (mai ales cea recentă), poziția geografică, diversitatea etnică ce conferă un aer cosmopolit orașului și nu în ultimul rând o serie de oameni mai mult sau mai puțin cunoscuți care se implică în diverse proiecte și activități ce ridică gradul de normalitate al orașului spre cel din vestul Europei, normalitate pe care ne-o dorim cu toții, dar de care multe orașe românești sunt încă departe.

Îmi dau seama că Timișoara este un brand atunci când, călătorind prin România, oamenii se luminează la față și mă privesc cumva admirativ în momentul în care află că sunt timișorean. Treaba asta mă face și mai mândru de orașul meu și îmi dau seama că noi avem ceva deosebit aici care trebuie mereu îngrijit și îmbunătățit.

Placa comemorativa de la parohia lui Lazlo Tokes

Placa comemorativa de la parohia lui Lazlo Tokes

Când spui Timișoara, astăzi spui Revoluție, spui democrație, spui anti comunism. Deși memoria și semnificațiile revoluției s-au cam estompat în memoria colectivă a românilor, Timișoara rămâne legată de revoluție pentru că de aici a pornit totul și punctul de plecare contează întotdeauna. Locul în care a început revoluția, strada parohiei lui Lazlo Tokes și piața Maria sunt locuri care nu spun mai nimic turistului pentru că nu sunt locuri monumentale sau impunătoare. Revoluția nu a început într-un palat ci a fost pornită de oamenii anonimi de pe stradă care au găsit curajul nebunesc pentru 1989, de a fi solidari față de nedreptatea care i se făcea unui om, pastorul Tokes, și de a cere libertate. De aceea, locurile respective trebuie simțite, nu doar văzute.

Deși sunt multe locuri frumoase de văzut, Timișoara nu este Barcelona ca să cazi pe spate la propriu. În schimb, la Timișoara poți simți o anumită atitudine diferită de alte zone din România și un anumit spirit care deasemenea nu-l regăsești în alte părți. Cei mai mulți care vizitează Timișoara remarcă acest spirit, și înțeleg că aici este altceva. În Timișoara vei vedea taxiuri pe care scrie “I ♥ Timișoara”, “100% Bănățean”, tramvaie și autobuze alb-violet și afișe cu “Nu te pune cu timișorenii”, “îmi iubesc orașul, nu îl murdăresc”, ș.a.m.d.

Multiculturalitate înseamnă bogăție

Timișoara are un aer european și datorită diversității etnice, aici conviețuind în armonie, departe de incitările naționaliste, români, maghiari, germani, evrei, sârbi și alte etnii încă din vremurile străvechi ale orașului. Poate ar trebui precizat că deși ne place să ne lăudăm cu Timișoara, zona Banatului nu a fost sub dominație românească decât din anul 1919, din momentul unirii, iar în trecut românii nu au fost o majoritate în oraș.

În timp ce în alte orașe oamenii se ceartă din cauza plăcuțelor bilingve, noi ne mândrim că cu faptul că bănățeanul adevărat vorbește măcar două din limbile celorlalte etnii și că avem inscripții în patru limbi sau teatru de stat în trei limbi, română, maghiară și germană, fiecare cu stagiunea sa.

Moștenirea imperială și cultivarea multiculturalității

Palatul Weiss, centru

Palatul Weiss, centru

Deși clădirile istorice ale Timișoarei suferă din cauza lipsei de fonduri și a birocrației, aici sunt aproximativ 15 mii de clădiri istorice ce merită văzute, majoritatea construite în timpul perioadei de boom al orașului din timpul dominației austro-ungare, în stilul art nouveau sau jugendstil (în germană), cu care Timișoara se poate identifica cu succes. Deși acest stil se poate vedea în multe orașe din țară, aici sunt cele mai mari și impunătoare clădiri, construite în zona centrului de bogații și generoșii industriași timișoreni la începutul secolului 20, sub influența maghiară a stilului art nouveau.
* Aș aminti de palatele: Dauerbach, Hilt & Vogel, Lloyd, Löffler, Merbl, Neuhausz, Szechenyi, proiectate de arhitectul László Székely și construite practic concomitent la începutul secolului 20.

Probabil una din sursele de mândrie a bănățenilor și a timișorenilor este această istorie și moștenire imperială de origine austro-ungară cu care ne place să ne identificăm, pentru că acest imperiu a lăsat ce este frumos în Timișoara – promenada corso, canalul Bega, barocul, jugendstil și tramvaiele. Totodată, austriecii au fost cei care au adus o mulțime de nații în zona Banatului și astfel ne-au învățat că diversitatea e un lucru bun.

Prințul Eugene de Savoy, portret de Jacob van Schuppen

Prințul Eugene de Savoy, portret de Jacob van Schuppen

Barocul amintește de un stil de viață dantelat, pe care bineînțeles noi îl romanțăm azi, dar care fără îndoială se adaugă brandului orașului, pentru că identitatea de azi a Timișoarei începe odată cu victoria unui mare comandant, prințul Eugeniu de Savoya care în 1716 care a eliberarat orașului de turci, aducând administrația austriacă ce va construi canalul Bega (1728-1758), spitale (1745), fortificații moderne (1723), școli (1718), catedrale (1736), teatru (1753), iluminat stradal (1760) și nu în ultimul rând o fabrică de bere (1718)!

Deși cetatea orașului a fost dărâmată pentru ca centrul orașului să se dezvolte, fragmente din bastioanele cetății austriece mai pot fi văzute și astăzi, bastionul Teresia fiind aproape 100% renovat.

Dacă barocul ține de conservatorism și o epocă a tricornurilor peste peruci albe, jugendstil este stilul care prinde pentru că art nouveau a fost un stil al unei perioade istorice, definită în țările unde s-a afirmat, de optimism, inovație și nonconformism, perioadă în care oameni nevoiași locuiau în chirie în clădiri superbe art nouveau, în cartierul Fabric sau Iosefin.

Detaliu de pe palatul Mercur din pta Traian

Detaliu de pe palatul Mercur din pta Traian

Inovație și identitate

1884, primul oras de pe continentul european iluminat electric

1884, primul oras de pe continentul european iluminat electric

Timișoara nu a fost doar un alt oraș al imperiului Austro-ungar, ci al doilea ca importanță după Budapesta în regatul Ungariei. Acest lucru se poate vedea prin atenția care s-a acordat dezvoltării orașului. Astfel, în perioada sa de boom, Timișoara a fost unul dintre cele mai progresiste orașe din Europa, edilii orașului întrecându-se în premiere precum: spitalului municipal (1745, cea mai veche clădire din Timișoara), iluminatul stradal cu lămpi (1760), primul ziar german din sud-estul Europei (1771), biblioteca lui Josef Klapka — prima bibliotecă publică de împrumut din imperiul Habsburgic, din regatul Ungariei şi din teritoriile româneşti — (1815), iluminatul stradal cu gaz — premieră în imperiul Habsburgic — (1855), iluminat stradal electric – premieră pe continentul european, 731 de lămpi (1884), stație de salvare — premieră pentru Ungaria și România — (1886), tramvaiul electric — premieră pe teritoriile României de azi — (1899), ș.a.

Replica unuia dintre cele mai vechi tramvaie din Timisoara Tramvai de epoca cu compartiment, pe linia 6 Tramvai din perioada 1989, acum pentru inchiriat

Tramvaiele fac parte din istoria și identitatea orașului pentru că Timișoara are o foarte veche rețea de tramvaie care se extinde pe un număr mare de linii și care acoperă toate zonele orașului. Tramvaiul este ceva ce se adaugă la personalitatea unui oraș, iar acum îmi vin în minte tramvaiele din San Francisco, o emblemă a celebrului oraș californian. Din când în când, pentru a marca anumite evenimente, primăria pune în circulație tramvaie de epocă, unele chiar foarte vechi, pe care aș vrea să le văd cât mai des. La brandul Timișoarei s-a adăugat, cu voia timișorenilor, culoarea violet, culorile echipei de fotbal Poli Timișoara, la care bănățenii țin foarte mult. De asta, violetul a început să înlocuiască clasicul galben-ocru al tramvaielor comuniste, și astfel tramvaiele dar și autobuzele din Timișoara au un aer pitoresc care îți amintește că ești în Timișoara. Deja canalul Bega a fost redeschis circulației și se pot închiria ambarcațiuni, iar pe viitor vor (re)circula vaporașe, de care îmi amintesc cu drag decând eram mic.

Piața Unirii și domul romano-catolic

Piața Unirii și domul romano-catolic

Dacă piața Operei (sau a Victoriei) simbolizează istoria românească a orașului, prin catedrala ortodoxă Mitropolitană, statuia lupoaicei cu Romulus și Remus — cadou al Romei care salută latinitatea noastră — și clădirea Operei, simbol al revoluției din 1989, Piața Unirii amintește de diversitatea etnică și trecutul imperial al Timișoarei. Într-o singură piață avem o catedrală romano-catolică, o biserică ortodoxă sârbească, clădirea Episcopiei Sârbe, o sinagogă (la mică distanță de piață), o școală de limbă germană (Nikolaus Lenau), un palat baroc al fostei administrații austriece, și un monument închinat sfintei Treimi ce amintește de ciuma din secolul al XVIII-lea, similar cu cel aflat la Viena. În schimb, numele pieței amintește de Marea Unire, când la 3 august 1919, trupele române au intrat în Timișoara.

Palatul Bruck din Piata Unirii

Palatul Bruck din Piata Unirii

Piața Unirii este cel mai pitoresc loc din oraș, unde se pot vedea clădiri baroce, art nouveau și elemente eclectice, și totodată cel mai reprezentativ loc pentru Timișoara, care evident nu trebuie ratat.

Desigur, Timișoara este un oraș cu problemele sale și eu nu fac abstracție de faptul că trăim în România tranziției neîncetate, cu problemele societății noastre slab educate. Nu este un paradis al civilizației, dar este mai bine decât în alte părți, poate și pentru că moștenirea austriacă ne obligă să fim mai civilizați.

sursă poze: Orădeanul, Lilișor, Radu Beligăr,Tomata cu scufița

Pe aceeași temă:

21 thoughts on “De ce să vizitezi Timișoara

  1. Pingback: Tweets that mention De ce să vizitezi Timișoara -- Topsy.com

  2. articolul asta ar trebui publicat intr`o revista de turism sau promovare a Timisorii, e atat de bun si complet.

  3. Pingback: Multumesc pentru tot! | Blogu' lu' creaţa

  4. Legat de cladirile astea istorice care ar necesita imbunatatiri, ce vorbeam noi pe drum, chiar am citit recent, dupa plimbare, ca autoritatile au primit un imprumut nou de la nemti, vreo 5 mil de euro pentru repararea lor.. rambursabili in vreo 30 de ani. In fine, cica ar fi de-ajuns pentru vreo 200 de cladiri.
     
    In final vezi chestia asta: http://www.comunicatedepresa.ro/index.php?titlu_url=La_150_de_ani_de_atestare_documentara___Portul_Timisoara_sarbatoreste_Ziua_Marinei_&comunicatid=NjkzMjI==
    Te “deleg” sa mergi in locul meu :) ) daca voi pleca din oras la Sziget.

  5. Multumesc tuturor pentru aprecieri! Azi dimineata l-am publicat si e placut sa vin acasa seara si sa gasesc comentarii favorabile si retweeturi la articolul meu :)

    @maddy mersi, asta era si intentia, sa fie un articol care sa poata fi de folos pe viitor

    @ELISABETH LILI OCHSENFELD – da e greu sa uiti Timisoara, probabil imposibil

    @richie am auzit si eu de imprumut, problema e cu birocratia si legile de la noi, e complicat si ma tem ca va dura f mult pana vom vedea cladiri reabilitate, dar poate daca ne agitam noi punem presiune pe autoritati, putem spera, nu?

  6. O mica mentiune.Cea mai veche cladire din oras este castelul Huniazilor,actualul Muzeu al Banatului.In rest,un articol succint si complet.La mai mare.

  7. @branco popov – fals, castelul Huniazilor a fost construit in secolul 19, pe ruinele vechiului castel medieval care a fost distrus in intregime la 1848 (a fost depozit de munitii pe atunci). Castelul reconstruit nu a respectat modelul original, si fiind o reconstructie 100% nu se poate considera cea mai veche cladire, asa ca spitalul (acum oncologic) este cel mai vechi.

  8. În timp ce în alte orașe oamenii se ceartă din cauza plăcuțelor bilingve[...]inscripții în patru limbi…

     
    De acord cu diversitatea, însă, părerea mea, că această diversitate ar trebui să fie integrată în acelaşi mediu. Românii care trăiesc în strainătate de ani de zile, şi umplu foarte multe oraşe nu au acolo inscripţii în limba lor. De ce ar avea ungurii sau alte naţii inscripţii un alte limbile lor la noi? (eh, sunt şi xenofob).  Înţeleg ideea de influenţe istorice însă, orice străin, care vine în România, ar trebui să vadă inscripţii în limba română, şi limba engleză ca limbă internaţională, atât, restul sunt “privilegii” care nu se oferă…( mă refer în special în cazul maghiarilor, da’ nici  ceilalţi nu trebuie uitaţi).  Înţeleg că e oarecare satisfacţie să auzi mai multe limbi vorbindu’se în oraş, ca fiecare naţie să aibă locuri reprezentative, dar în acelaşi timp trebuie promovat şi “brandul” ţării ( unul bun!! )
    Totuşi ca să fiu pe ideea articolului, unul minunat, care mă face gelos că trăiesc în moldova, într’un oras cu tradiţie care nu ştie să facă ce ştie Timişoara descrisă de tine, adică să’şi promoveze un brand.
    Datorită acestui post pot spune că am adăugat Timişoara într’o listă a oraşelor pe care aş vrea să le vizitez, când mai cresc puţin şi îmi iar carnetu’+ maşină :D , listă în care mai sunt oraşe ca Sibiu (oraş pe care l’am mai vizitat odată, aşa în treacăt, pentru că aveam prea mult timp la dispoziţie :( ) şi Braşov, oraşe în care la fel se recunosc influenţele “Din Vest”.
     

  9. @AlexG, tocmai prin asta se vede diferența dintre un oraș multicultural și unul în care nu există minorități reprezentative. Pe noi nu ne deranjeaza plăcuțele multilingve, pentru că multiculturalitatea e ceva bun. Eu nu văd plăcuțele multilingve ca un privilegiu.

    Plăcuțele în engleză există pe obiectivele importante și sunt făcute din alamă dacă nu mă înșel, e meritul unei asociații germane, dacă nu mă înșel.

    Revenind, trebuie să înțelegi că în Timișoara etniile au trăit mereu în armonie, iar un exemplu grăitor e că la revoluție, maghiarii ce îl apărau pe Tokes, au strigat români veniți cu noi, unitate și s-a cântat deșteaptă-te române.

    În prezent situația s-a schimbat mult în sensul că maghiarii și sârbii sunt puțini, iar germanii foarte puțini, de ordinul sutelor, în timp ce acum 80 de ani, fiecare minoritate era aproximativ egal reprezentată.

    Eu cred că brandul țării are de câștigat și fără naționalisme la Timișoara, prin simplul fapt că este un plus pt România că are un astfel de oraș cu trecut multicultural și unde nu au existat mișcări șoviniste, naționaliste sau alte derapaje din astea. Nu același lucru se poate spune (din păcate) despre Tg Mureș, Cluj, Oradea, etc.

    Semnificația plăcuței în patru limbi din articol, cea care spune că de aici a plecat revoluția, e că la revoluție au participat și și-au dat viața români, maghiari, germani și sârbi, iar sângele e la fel de roșu indiferent de nație.

  10. Mda.. cred că mi-a scăpat, dar așa sunt o gramadă de lucruri care ar trebui menționate.

    Urmeaza să scriu un post despre expoziția C. Baba de la muzeu, dar n-am avut timp zilele astea

  11. Incredibil ce memorie ai! Eu n-am retinut nici jumate din lucrurile astea!
    Cred ca n-ar fi rau daca mai multi locuitori ai orasului ar face pe turistii din cand in cand :)

  12. @crinutza – n-am retinut asa de multe pe cat as fi dorit, dar m-am documentat pt articol, mersi oricum :D

  13. De acord cu ultimele parti dar.. numai prin oltenia se lumineaza la fata cand zici ca esti din timisoara :) ) daca mergi la mitici o sa simti direct ostilitate..  oricum orasul e frumos diversitatea culturala trebuie laudata si vrandul Timisoara promovat.. ai uitat sa mentionezi berea Timisoreana care a contribuit si ea destul la notorietatea brandului..

  14. Legat de “mitici” nu poti generaliza… cunosc multi bucuresteni care nu sunt deloc multumiti de orasul lor (de cum arata si de organizare). Eu am vazut reactia de care spuneam in mai multe zone din tara, nu m-am referit la una anume.

  15. Am fost student in Timisoara la facultate de Mechanica. Ma-am absolvit in 1984.Eu sint din Panama casatorit cu Tatiana din Deva.Timisoara e cel mai frumos Oras din Romania imbracata de atita trandafire si femei frumoase si oameni foarte prietenos.Salutari la toti si sper sa va vad in Junie 2011

  16. Vreau de tot sa ma mut  in Romania.Noi locuim in SUA DE 25 DE ANI DAR viata in Romania e mai frumoasa.Joci futbol la teren sintetic apoi mergi labere si la Mititei si dupa acea lajoc de REMI CU PRIETENI.Viata nu e asa accelerata ca in AMERICA SA STI.

  17. Pingback: -X- » Blog Archive » >portrete cu iz medieval