In ultima vreme nu mai apuc sa fac aproape nimic din ce ma relaxeaza, parca sunt un soricel alb intr-o morisca scapata de sub control. Asa ca am amanat niste posturi.
Cu cateva zile in urma am fost la un coleg care ne-a invitat la un recital de pian la el acasa, pianul fiind un hobby de al sau, si sincer am fost foarte impresionat. Recunosc ca m-a atras si repertoriul – Chopin, Bach si Mozart.
In primul rand, este foarte diferit sa stai aproape de pian si sa simti practic fiecare vibratie si tonalitate care vine de langa tine. Fiind doar cu cativa prieteni intr-o camera toata experienta devine mai personala decat poate fi la un spectacol unde esti inghesuit cu cateva sute de necunoscuti.
Recomandarea de azi (link youtube): Chopin Waltz No.19 in A minor
Viata fara muzica ar fi o greseala. Am auzit undeva vorba asta si este ceea ce simt si eu. Dar muzica nu inseamna numai sunete si armonii, pentru ca daca ar fi doar atat, am avea computere cantand perfect si matematic dupa partitura. Muzica este un triunghi intre artist, instrument si ascultator, cu alte cuvinte o experienta, pentru ca artistul personalizeaza muzica dupa cum simte si cel care asculta trebuie sa devina la randul sau un instrument, dar de ascultat si simtit, un fel de antena pentru artist.
Mi-a placut cum muzica se construia in fata ochilor mei, cum fiecare atingere de clapa devenea o picatura de frumos ce umplea un pahar al incantarii. Desi era tarziu si eram obosit ca un catar batran, notele lui Chopin ma revigorau si ma gandeam cat de simplu e uneori sa te bucuri de viata. Sau poate nu e asa de simplu, de vreme ce a trebuit sa se nasca un geniu cu cateva secole in urma si apoi altcineva sa munceasca ani de zile ca din “ding dong” sa faca muzica si astfel sa-l savurez eu pe Chopin.
Multumesc Christi!
;….fiecare atingere de clapa devenea o picatura de frumos ce umplea un pahar al incantarii.
O legenda despre sensul vietii , povesteste despre un tanar, care a venit la palatul unui vizir intelept, pentru a afla, care este sensul vietii. Vizirul i-a dat o lingura cu ulei si i-a zis, sa se plimbe o zi prin palat sa-i admire frumusetile , dar sa nu verse nici o picatura de ulei din lingura. Prima zi tanarul a fost foarte atent la lingura si nu a observat nimic din splendorile palatlui. A doua zi si-a delectat privirea cu minunatiile care il inconjurau , dar a varsat uleiul. Care este morala acestei legende?
Fiecare dintre noi isi traseaza diferite scopuri in viata. Trece prin diverse greutati si mici infrangeri pentru a le atinge.
Si chiar daca , suntem foarte prinsi in valtoarea vietii de zi cu zi , nu trebuie sa uitam de frumosul care ne inconjoara.
Va urez un weekend minunat si cat mai multe ”picaturi de frumos ,menite sa tina plin paharul incantarii”
Uleiul acela e ca anii pe care ii traim — privind la “splendorile palatului” varsam cate o picatura, si tot asa, pana cand lingura se goleste 🙂 Eu asa am inteles parabola asta, ca ai doar un pic de ulei in lingura si depinde de tine cum ai grija de el, dar in final lingura tot se va varsa…
Imi plac parabolele!
Uleiul este ceea ce conteaza cel mai mult in viata unui om: familia, copiii, pasiunea pentru cineva sau ceva, iar ”splendorile palatului” – sunt tot, ce iti alinta ochiul si iti desfata sufletul.De aia pazesti ca,” ochii din cap” ceea ce ai in lingura , dar in acelas timp…. nu trebuie pe langa frumos , fara sa il vezi.
nu trebuie sa treci pe langa frumos, vara sa-l vezi, sa-l atingi, sa-l simti.
mulțumesc pentru completare, nu m-am gândit așa 🙂