O ghicitoare medievală

Ormesby Psalter - Marcolf riddle late 13th century

O ghicitoare dintr-un manuscris din secolul al XIII-lea

În ultima vreme am parcurs multe materiale legate de perioada evului mediu în Europa, fiind interesat de artă şi miniaturi în special. Deşi arta medievală este cam simplistă, adesea naivă, este totuşi foarte sugestivă şi plină de diverse simboluri, aluzii şi alegorii, uneori chiar pamflete. Multe astfel de desene apar pe marginea manuscriselor, ca simple decoraţiuni (marginalia) înfăţişând creaturi alegorice, animale şi personaje ciudate. În manuscrisele franceze din secolul al XIV-lea, apar chiar aluzii sau pamflete pe marginea paginilor la adresa Templierilor, ordin distrus de Filip cel Frumos în 1312 după o lucrătură “ca la carte”.

Ghicitoarea de azi se referă la un personaj pe nume Marcolf, un fel de bufon care se pare că avea răspuns la orice, dar într-un fel destul de haios.
După ce l-a enervat pe regele Solomon, acesta i-a dat următoarea pedeapsă: Trebuie să vi nici călare nici pe jos, nici îmbrăcat nici dezbrăcat, nici încălţat nici desculţ aducând un dar care nu e dar.
Soluţia, în continuare…
Continue reading

Călătoria prin spațiu

După călătoria “prin timp” de data trecută, hai să facem și acest scurt dar captivant exercițiu al imaginației legat de distanțele astronomice. Universul este atât de vast încât mintea noastră, obișnuită cu distanțele de pe Pământ, nu își poate imagina și compara distanțe astronomice. De asta avem nevoie de termeni de comparație.
Filmulețul de mai jos începe cu Luna și ne poartă până la cea mai mare stea cunoscută, YV Canis Major (în constelația Câinele Mare) situată la aproximativ 4900 ani lumină de noi.
Un an lumină (AL) este circa 10 mii de miliarde de kilometri, iar luminii îi trebuie un an pentru a străbate această distanță.
Continue reading

Călătoria prin timp

Dacă vă amintiți, era mai demult o binecunoscută animație — puterile lui 10 — o călătorie imaginară prin micro și macro univers, de la quarci la quasari. Acum vă prezint un alt film despre locul nostru în univers. L-am botezat “călătoria prin timp” pentru că de obicei nu conștientizăm că atunci când privim pe cer noaptea, privim nu numai foarte departe dar și “tare demult”. Cu cât privim mai departe printr-un telescop, privim și cu mii sau sute de mii de ani în trecut pentru că luminii îi trebuie mii de ani ca să ajungă la noi și adesea ne uităm la ceva ce nu mai există, precum în “La Steaua” lui Eminescu.

sursa: popsci.com

Ceasuri astronomice

Decând mi-am luat câteva zile libere cu ocazia Crăciunului, m-am ocupat mai mult de ceasul cu pendul pe care m-am apucat să îl construiesc mai demult. Fiind prima încercare, m-am așteptat la tot felul de probleme, dar ieri, de Crăciun pot zice că moșul mi-a adus niște bătăi tic-toc ale pendulei mele care a mers 4 minute și s-a oprit :) E fantastic când tot ansamblul acela aparent haotic de roți și axe prinde viață și începe să facă acel tic-toc caracteristic pendulelor mecanice. Work in progress!

Pentru că e Crăciun, urez tuturor cititorilor mei sărbători fericite și multe surprize plăcute din partea moșului și a celor dragi. Și ca un bonus, vă las cu niște poze frumoase de ceasuri astronomice, de pe diverse biserici sau primării din Europa. Sper să aveți parte numai de momente frumoase!

cathedrale-de-strasbourg-astronomical-clock clock-cathedral-st-jean-a-besancon cathedrale-saint-jean-lyon-astronomical
Continue reading

Cine este defapt Mona Lisa?

Vreau să vă recomand tuturor amatorilor de mistere gen Dan Brown, o analiza deosebită de interesantă făcută de o blogheriță pe care eu o apreciez foarte mult, despre capodopera lui Leonardo Da Vinci, Mona Lisa.

da-vinci-mona-lisaPictura a fost si e inconjurata de mister iar speculatiile facute pe marginea ei au umplut mii de pagini.
Oficial se spune ca Mona Lisa ar fi fost Lisa Gherardini, cea de a treia sotie a unui bogat negustor de matasuri : Francesco del Giocondo.
Tabloul a fost inceput in 1503 iar ultimele analize efectuate arata ca Leonardo l-a repictat de cel putin trei ori (caci au fost identificate trei straturi extrem de fine de culori), fara sa se mai puna la socoteala retusurile de tot felul.
Ultimele tuse au fost adaugate in 1519, deci cu putin timp inainte de moarte.

Deci tabloul a stat mult prea mult în posesia lui Leonardo, neobișnuit de mult pentru o un portret al unei simple femei florentine, Lisa Gherardini. Vă las să citiți mai departe o ipoteză cât se poate de interesantă și despre asemănarea dintre chipul Ioan Botezătorului și cel al Monei Lisa :)
LINK