Probabil că cei care îmi citesc blogul şi la care obişnuiesc să comentez, uneori mai des decât scriu aici, s-au întrebat unde am dispărut. Am fost plecat la Poiana Mărului (lângă Muntele Mic) într-o “excursie” supriză şi a fost foarte fain. Muntele este destinaţia mea preferată şi pentru că acolo ai parte de cel mai mult răsfăţ din partea naturii — vegetaţie, culori, fructe, faună şi de ce nu, precipitaţii. În perioada asta este plin de zmeură şi fragi (mai puţini, dar sunt) şi parcă sunt mai bune decât cele de la piaţă pentru că le culegi tu şi sunt umede de la rouă sau ploaia de dimineaţă. Munţii noştri sunt o adevărată încântare — peisaje minunate, ape repezi şi cristaline, păsări de tot felul, locuri pitoreşti.
Iată şi nişte poze:
În sfârşit m-am săturat de zmeură, deşi e greu să găseşti suficientă într-un loc ca să te saturi, şi am mâncat mai mult de 3 fragi 🙂 Am luat o trântă cu bicicleta pe malul Şucului, ca amintire bonus, şi am plecat cu impresia că la munte, timpul curge altfel, iar dacă te duci acolo pentru odihnă şi relaxare, ajungi să uiţi de ziua de mâine, adică de rutina stresantă de la oraş.
sa stii ca ti-am simtit lipsa si ne-am intrebat pe unde umblii.
ma bucur ca esti bine.
Eu n-am fost niciodata la Muntele Mic. Cred ca ar trebui, ca nu-i asa departe de Tm, nu?
Si ce frumoasa ciupercuta ai gasit… 😉
E atata de frumos pe Muntele Mic…am fost cand eram mica si am vazut un deal mic. Eu am crezut ca-i Muntele Mic, ca doar e mic, nu?
Dar Muntele Mic nu e chiar asa de mic, am facut multe drumetii pe el si au incaput toate:)
Cat despre ciuperci, e plin de ele la Muntele Mic, plangeam ca nu ma lasau ai mei sa le culeg, io voiam sa le duc acasa, erau atata de frumoase….
Sa-ti fie de bine drumetia, o gura fresh de aer e tot timpul binevenita
@Tomata — MM e în apropiere de Oțelul Roșu, câteva ore cu mașina de la Timișoara. Se poate merge cu cortul, cu prietenii, sunt o mulțime de locuri pentru asta mai ales lângă lacul artificial, dar sunt și multe pensiuni pe acolo care în mare parte sunt goale.
@Laly — Gazda noastră ne arata niște munți și zicea, vedeți muntele acela mare din depărtare? E Muntele Mic!
JUDETUL CARAS SEVERIN este printre primele 5 judete din tara cu cele mai multe rezervatii naturale…si Poiana Marului se afla printre ele, chiar este o zona ce merita vazuta si explorata
Intr-adevar frumoasa zona, multumim pt poze
am fost de 1 mai la poiana marului. pozele tale sunt infinit mai faine decat ce am pozat eu pe acolo.
ai observat ca la baraj e un semn “interzis fotografiatul”?
Da, e interzis ca la toate barajele, pt ca orice baraj e obiectiv de siguranță națională. Eu tot am furat o poza de pe baraj. Defapt nu ai voie să pozezi barajul în sine, nu priveliștea sau lacul. Nu am cine știe ce aparat, e un mic Canon IXUS 70. Secretul e să folosești un trepied sau sprijin fix pentru pozele cu lumină slabă, cum sunt cele de seară sau cea cu pârâul din pădure. Pentru poza din pârâu n-am avut trepied și singurul sprijin bun era un buștean cazut în apă. M-am chinuit cu prietenii cam 20 de min ca să îl scoatem din apa rece, pt că era greu ca dracu și ne-am murdărit, dar hehe.. am făcut o poză de wallpaper.
Mersi pt aprecieri
@Maddy — dacă vrei îți trimit un link cu selecția mea de poze de acolo pe care am pus-o pe Picasa.
sigur, da`i cu linkul. imi plac pozele frumoase 🙂
Pingback: Ultima zi de august