Pentru mine Austria înseamnă civilizație, rigurozitate și fast imperial. M-a impresionat peisajul și faptul că totul este foarte îngrijit, parcă peisajul ar fi generat cu un calculator. N-am văzut o tufă uscată, bălării sau garduri rupte. E o plăcere să mergi pe autostrăzile lor și să vezi cum au rezolvat anumite chestii. De exemplu, au pus panouri solare care să alimenteze semnele luminate de circulație, și nu am văzut nici unul lipsă.
Am luat prânzul la un “restaurant” de pe autostradă – Oldtimer – foarte frumos, organizat pe stilul autoservire. Inițial nu am știut ce și cum, pentru că aparent nu vedeam unde se plătește, dar sistemul era de genul, te servești (cu mâncare), te așezi la masă, și vine cineva să te taxeze și să te întrebe ce bei. Meniul era foarte variat, de la salate la fripturi și ciorbe, și ce mi-a plăcut era că puteai să îți pui tu ce și cât vrei. Nu toți chelnerii știu engleză, dar până la urmă farmecul călătoriilor în străinătate constă și în a chinui câteva cuvinte în limba locală și a gesticula ca muții încercând să explici ce vrei. Așa am cerut o bere mică, eine kleine bier. Cea mai interesantă chestie a fost felul în care se făcea plata. Chelnerița mi-a dat un card de plastic cu bare, iar pe un fel de pocket pc mi-a înregistrat comanda pe care o asociase cardului respectiv, pe baza căruia am plătit în final la casă. Ce am dedus de aici? Că austriecii au eliminat astfel ciubucul chelnerului, sau mai rentabil, l-au inclus în preț 🙂
Viena
Sunt foarte multe de zis, dar ca o primă impresie mi s-a părut că la fiecare colț găsești câte un palat. Defapt o chestie normală pentru o capitală imperială care a acumulat bogățiile Europei timp de sute de ani. Totuși nimic nu este contrastant, nimic din toată măreția aceasta nu sare în ochi agresiv. Sunt clădiri care nu au nevoie de efort pentru a impresiona purtându-și măreția în tăcere. În turul pe care l-am făcut orașului am vizitat cam tot ce era important și printre toate palatele impresionante, chiar și blocurile obișnuite păstrează un aer aristocratic. Uneori simțeam cum orașul mă privește de foarte de sus, ca pe un servitor de rând. În parcul palatului imperial statuia marelui Franz Joseph ne-a primit formal, precum un funcționar preocupat, urmat de Mozart ce trona în fața unui covor de flori ce forma o frumoasă cheie sol.
Tot orașul este plin de istorie, iar gloria apusului imperiu este exploatată la maxim, dar cu decență. Respectul față de istorie este vădit, austriecii păstrând până și statuia soldatului sovietic, o altă pagină de istorie pe care turiștii țin să o vadă. Popoarele cu istorie și cultură au respect față de trecutul lor, bun sau rău, și din nefericire noi nu am învățat asta, pentru că ne grăbim să dărâmăm monumente și să topim statui doar pentru că am schimbat un sistem.
Am vizitat impunătoarea catedrală gotică Sf. Ștefan din secolul 12, cu ale ei ziduri înegrite de timp și am încercat să o prind toată într-o poză, lucru care nu mi-a reușit din cauza celor 137 de metri înălțime. De la gotic am trecut la baroc, intrând în spectaculoasa catedrală Sf. Petru, construită peste prima biserică creștină din Viena. N-am uitat de magazinele cu Mozart pe orice, fondante, suveniruri de tot felul, calești și tot ce e frumos în Viena, dar nu vreau să o lungesc, și mai bine pun niște poze. În final am plecat de unde am pornit, de la impunătoarea statuie a Mariei Tereza, împărăteasa care a făcut 16 copii, toți prinți și prințese.
* * *
Ai avut mai mult timp la dispozitie pentru a vizita. Eu mai mult am vazut Viena pe timp de noapte. Dar, da, e un oras superb! As merge acolo intr-o excursie de 2 saptamani, sa pot vedea mai multe.
viena e orasul meu preferat! nu cred ca m`as plictisi acolo indif. de cate ori m`ash duce.
Eu am fost in Viena acum doi ani, la actualii mei nasi de casatorie. Am stat 7 zile….pot afirma ca si eu ador Viena…civilizatie, bun-simt, curatenie, calitate, cultura….si multe altele. M-as reintoarce cu drag acolo (mai ales ca si am la cine), dar sa stii ca orice loc are si bune si rele. Cineva, care munceste si traieste acolo mi-a zis: Viena e ca o curva, frumoasa pe dinafara, stricata pe interior! Iar altcineva, atunci cand ma miram ca lumea e asa civilizata mi-a raspuns: nu se comporta asa din prea mult bun simt, ci pentru ca stiu ca daca nu o fac vor fi amendati! Tind sa le dau dreptate!
Totusi, pentru mine motivele conteaza mai putin, caci Viena va ramane orasul de care m-am indragostit.
P.S.: ai fost in Gradina Zoo de la Schoenbrunn ? E superba!
Pai, e bine daca au frica de amenzi. Daca romanilor le-ar fi frica de amenzi si penalitati, poate ca si tara noastra ar fi mai curata. Dar in Romania, in afara de morala opiniei publice, nu exista un lucru care sa-i inspaimante pe nesimtitii care isi lasa jegul peste tot pe unde merg.
Evident ca Viena nu e paradisul, dar fata de multe orase romanesti, e o adevarata gradina paradisiaca. Eu am ramas fascinata de orasul ala, chiar daca n-am apucat sa-l vizitez decat vreo 3-4 ore.