pdf-urile nu adună praful

Deși cunosc oameni care nu îmi împărtășesc părerea, eu susțin că nici o pagină web sau pdf nu poate înlocui plăcerea și dimensiunea spirituală pe care ți-o dă o carte citită în mână. Iar azi, cititul este un obicei care cu greu își mai face loc în timpul nostru liber, fiind înlocuit cu lecturarea blogurilor, a paginilor web, mailuri de la prieteni, documentație pentru servici, și așa mai departe. Mă rog, nu discut cazul celor care au bibelouri în bibliotecă și singurele lor cărți din casă se cheamă Biblia, sau cărțile de joc.

Chestia cu prețul cărților nu este o scuză bună, pentru că majoritatea preferă să plătească un abonament inutil la mobil pentru un telefon nou, pe lângă cel(e) curent(e), decât să mai ia o carte, deși sunt o groază de cărți abandonate la prieteni prin biblioteci. Azi nu mai e o grabă ca altădată, ca să înapoiezi o carte. Era multimedia a distrus cititul de cărți, iar lumea s-a pragmaticizat până la simplism, selectând doar informațiile ce aduc câștiguri imediate, în defavoarea celor care îmbogățesc spiritul și mintea.

Cunosc tineri la școală care nu au citit nici o carte până la 18 ani iar cititul li se pare ceva penibil și demodat. La fel de demodat ca și cratima sau predicatul. kre este. News flash – ecranizarea unui film nu este nici pe departe fidelă cărții, iar fanii Tolkien / LotR știu asta, deoarece cărțile diferă destul de mult cu filmul, uneori chiar și în mesaj.

Nu pot să explic de ce citeam când aveam 16 ani. Nu mă punea nimeni să o fac, pur și simplu mă uitam în biblioteca părinților și vedeam povești sau aventuri înghesuite între două coperți, pe care vroiam să le aflu, dar mai mult, să iau parte la ele. Acum jocurile pe calculator fac asta, dar până și genul jocului adventure / quest a murit, făcând loc unor jocuri cu intrigi simpliste pentru minți parcă neantrenate, cărora o intrigă mai complexă le-ar creea dureri de cap.

Ce e cert e că un pdf sau un doc nu adună praf, și nu ocupă locul bibelourilor sau electronicelor sclipitoare cu care trebuie să ne impresionăm musafirii. Cartea rămâne în multe cercuri o fiță și un arhaism, probabil cadoul ideal pentru socri și bunici.

3 thoughts on “pdf-urile nu adună praful

  1. Hm… Felicitari!!! Asa este, tot mai putini sunt cei care stiu sa aprecieze o carte, sa se bucure citind in liniste! E frumos, pacat ca se uita. Poate ca sunt eu mai de moda veche si nu tin pasul cu tinerii…

  2. Care e ultima carte pe care ai citit-o anul asta?
    Din nefericire, eu citesc numai vreo 3-4 carti pe an, si spun din nefericire pentru ca vreau sa citesc mai multe, dar nu am timp. Fie invat pentru examene fie sunt prea obosita.
    De exemplu tot am auzit de pe la prieteni ca Strainul de Camus e o lectura fascinanta asa ca n-am rezistat si mi-am cumparat cartea. Si mi-a placut, chiar daca am reusit sa o termin de citit in 2 luni. Dupa ce termin cu lectura pentru facultate, incep tot ceva de la Camus, ca m-a facut curioasa.

  3. Postul următor este chiar despre cartea citită cel mai recent. E o diferență între ultima și cea mai recentă carte citită 😀

    Camus este un naturalist greoi pentru mine… prefer ceva mai… fantastic.

Comments are closed.