Când eram elev la liceu primeam la filozofie, dar uneori şi la română, nişte teme foarte largi şi grele în acelaşi timp, de tipul – “oul sau găina”, “ce este materia”, “ce este timpul”, “cine sunt eu”, sau “sensul vieţii”. Mie mi se păreau foarte complicate temele acestea, deşi este mult mai greu să explici şi să filozofezi pe un fapt foarte clar, fără echivoc (de exemplu, de ce are pătratul patru colţuri) decât pe o temă care defapt nu are un răspuns sau o rezolvare.

Regăsind vechiul caiet de filozofie îmi amintesc de vremurile în care îmi puneam probleme “serioase” la care, spre deosebire de azi, răspundeam la fel de serios, dar totuşi interesant. Temă sau nu, îmi puneam întrebarea, care este sensul vieţii, ce sens are viaţa unui om? Continue reading →