Vremea asta plicticoasă mă face să analizez tot felul de lucruri. De exemplu – oare oamenii, oamenii pe care îi vedem pe stradă, noi, ceilalți, ăia, .. ei, ei mai cred în ceva sau pur și simplu nu cred în nimic? Marea majoritate sunt declarați ortodocși sau catolici și suntem un popor religios, cel puțin așa spun statisticile. Dar eu mă îndoiesc că lumea crede în D-zeu, cel puțin majoritatea, și zic asta pentru că dacă ar fi așa, lumea ar fi altfel.

Cunosc tot felul de oameni, români și străini. Cei din vest sunt mai deschiși în a recunoaște că nu sunt “religioși”, o formă de atei până la urmă, în timp ce cunoscuții mei din România spun că sunt ortodocși, dar e doar un fel de a spune, pentru că nici ei nu sunt religioși. Îmi amintesc că după revoluție, după o perioadă anti-religie, era de bun simț să fi creștin sau budist sau mai știu eu ce, chiar dacă cei în cauză fuseseră atei convinși înainte, și dacă erai ateu, erai comunist. Cred că și acum sunt niște prejudecăți legat de asta, dar în general nu-i mai pasă nimănui. Poți fi orice, și asta e bine, dar nimănui nu-i pasă ce ești, iar asta e un lucru rău. De ce? Continue reading →