Tag Archives: administratie

Alocatii diferentiate

Posted on by

De când cu criza, cei din guvern au venit cu idei și soluții tot mai controversate pentru a aduce mai mulți bani la buget, de regulă pe spinarea celor care muncesc din greu pentru un trai mai bun, și anume clasa de mijloc. Recent, le-a venit ideea de a “ajusta” alocațiile copiilor în funcție de venitul părinților. Cum zicea și domnul Boc — copiii a căror părinți au Mercedes în curte nu au nevoie de o alocație mare sau chiar se pot lipsi de ea. După vorba “azi furi un ou, mâine un bou”, mă întreb cât mai durează până luăm și Mercedesul, dacă tot am început să luăm cu de-a sila alocația.

Raționamentul miniștrilor are logica sa, nu contest, pentru că un copil de bani gata cheltuie alocația aia într-o zi, iar altul sărac o dă părinților care au venituri și așa mici, pentru a ajuta la cheltuielile familiei. Și aici ajungem de fapt la problemă, la faptul că într-o familie săracă, pe care ministrul Șeitan vrea să o ajute, alocația nu ajunge aproape niciodată la copil. Câți părinți săraci nu au făcut, în mod iresponsabil, o mulțime de copii pe care nu-i pot întreține și cărora le limitează astfel orice șansă de viitor? România e plină de familii sărace, adesea de țigani, care fac copii mulți și trăiesc numai din alocație și ajutoare sociale, dar copiii lor rămân analfabeți și neinstruiți, o viitoare povară socială pe care noi sau copiii noștri o vor suporta. De multe ori în situații din astea alocația se duce pe băutură și țigări, prea rar pe rechizite, cărți sau hăinuțe pentru copii.

Așa că mă întreb, pe cine ajută de fapt măsura asta? În nici un caz pe părintele cu un salar decent, care dorește ce-i mai bun pentru copilul său. Lui i se va mai tăia un pic din venituri. Și cum ziceam, e discutabil dacă va ajuta familiile sărace. Impresia mea e că guvernele noastre nu fac decât să încurajeze lumea la sărăcie și ajutoare sociale ineficiente dar facile, în timp ce descurajează dezvoltarea clasei de mijloc, a oamenilor cu inițiativă, cu studii și cu dorință de bunăstare.

Verde e trendy

Posted on by

Orion girl

Am sa va fac o marturisire. Nu-mi place miscarea asta “eco”, verde sau cum i se mai spune. Sigur ca si mie imi place natura, verdeata, aerul curat, floricele si fluturasii, dar din punctul meu de vedere sunt foarte putine lucruri prin care pot sa contribui real la ecologizarea spatiului in care traiesc.

Pe de alta parte, sunt foarte multi blogheri si oameni din diverse domenii care scriu despre a fi “verde”, despre filozofia “eco” si asa mai departe.  Intr-un fel fac bine, numai ca motivul pentru care nu-mi place aceasta miscare este nesinceritatea celor “implicati”. Vreau sa spun doar ca subiectul se vinde bine, fiind pozitiv si modern, iar pe de alta parte, le permite celor care poarta tricouri verzi sa se simta mai bine in pielea lor, fara a avea o contributie reala. A discuta si filozofa despre ecologie este “trendy” dar nu este o contributie palpabila.

Daca e sa fim realisti, traim in Romania, iar in aceasta tara, ecologia este un concept SF caruia ii trebuie ani multi ca sa prinda teren in mod organizat. In Romania nu ai conditii ca sa fi ecologist si progresist, doar daca vrei sa iti complici neaparat viata. Si asta pentru ca primaria nu-ti ofera solutii reale pentru colectare de deseuri si reciclare, nu te incurajeaza si nu-ti creaza un cadru adecvat ca, de exemplu, sa circuli cu bicicleta sau cu scuterul si asa mai departe. Cand strazile si terenurile dintre blocuri sunt pline de gunoaie, e prematur sa vorbesti despre reciclare si sortarea gunoiului. Pentru ca sa fi “eco”, trebuie sa fi un Don Quijote temerar, de rasul vecinilor si a cunoscutilor care se mira de zelul cu care mergi 2 kilometri pana la un cos dedicat bateriilor, sau de grija ta pentru timpul de descompunere a plasticului.

Dupa parerea mea, a fi “verde” inseamna sa iti asumi un anumit stil de viata sanatos si o anumita conduita. Altfel esti doar o persoana in criza de idei si identitate.

Oportunismul independenţei politice

Posted on by

Am urmărit cu un oarecare dezinteres rezultatele alegerilor din capitală, pentru că, sincer nu mă interesa cine iese. Mi s-a părut mai interesantă ştirea cu primarul reales în ziua în care a murit, şi cea cu candidaţii care au acumulat exact acelaşi număr de voturi. Cel puţin aşa învăţăm şi noi că fiecare vot e important.

Revenind la alegerile din Bucureşti, mi se pare un rezultat hilar, nu pentru că aş fi vrut să iasă PDL cu Blaga, ci pentru că mie dl. Oprescu nu-mi pare deloc independent. În democraţie, există candidaţi independenţi, cel puţin teoretic, dar cu cât miza creşte mai mult, gradul de independenţă scade şi lumea începe să se întrebe cine te susţine din umbră. Rezultatul e hilar pentru că PSD nu a fost în stare să câştige cu blazonul lor roşu, şi ca să câştige, a trebuit să se dezică de un posibil candidat, ca acesta să candideze “pe cont propriu”, chipurile apolitic. Realitatea e că Oprescu a simţit “trendul” înainte să îl oficializeze, şi mizând pe lehamitea alegătorilor faţă de culorile politice, a ales varianta candidatului independent, care odată ales poate jongla mai mult decât un primar politic, lucru ce convine de minune şmecherilor de milioane de euro din capitală. Continue reading →

Concluzie alegeri locale

Posted on by

În sfârşit s-a încheiat tevatura electorală pe plan local, sau cel puţin în oraşul meu şi câteva altele. Mă aşteptam ca electoratul să fie şi mai pasiv decât s-a dovedit şi să sancţioneze prin indiferenţă absenteism lipsa de perspective şi interes faţă de cetăţean din partea unor edili. În schimb, în unele oraşe sau localităţi, lumea s-a mobilizat, iar unii candidaţi au ieşit învingători din primul tur cu procente record.

Deşi am fost la vot, m-am dus aproape în silă, şi numai pentru că este un drept pentru care s-a luptat murit în 1989 şi prin care putem îmbunătăţi lucrurile, sau măcar, să nu le lăsăm să se înrăutăţească. Am fost foarte indecis, şi am votat prin eliminare, adică m-am orientat după cei pe care nu i-aş vota, iar după acest “triaj”, am ales “răul cel mai mic” dintre cei rămaşi. Apoi am votat cu formaţiunea din care făcea parte cel ales peste tot, ca să nu fie balamuc în administraţie, pe modelul Bucuresti.

Eu sunt sceptic în legatură cu faptul că un singur om, chiar şi capabil (asta rămâne de văzut) poate schimba mult în oraşele româneşti, pentru că schimbările pe care ni le dorim necesită o mentalitate diferită din partea tuturor celor implicaţi în administraţie, nu numai primarul, mentalitate ce se întâlneşte cu greu la noi. Vedem în oraşele occidentale mentălităţi competitive, manageriale: transformarea oraşului într-o afacere turistică benefică pentru oraş şi cetăţeni, crearea unui brand al oraşului, axarea pe simboluri locale, preocuparea pentru mediu şi ecologic, şi cel mai important – satisfacţia cetăţeanului şi a străinului care trece prin oraş. Oare când vom vedea lucrurile astea şi la noi?

De ce nu am voie să pozez?

Posted on by

Cine nu s-a întâlnit în România cu o formă de paranoia pe care eu o numesc fotofobie pozofobie (!?), sau felul agresiv în care ești avertizat că nu ai voie să faci poze în diverse locuri publice? Bănuiesc că puțini, pentru că atât eu cât și prieteni sau cunoscuți de ai mei s-au trezit în neplăcuta situație de a fi somați cu confiscarea aparatului de niște specimene de gorile albastre care se ocupă de security în locuri publice.

De ce nu am voie să fac poze în Mall și în magazin? Continue reading →