Cu mare surprindere am aflat că ieri s-a stins din viaţă George Pruteanu datorită unui infarct. Avea 61 de ani. Pentru cei pe care îi interesează măcar unde şi dacă pun cratima, acest om a însemnat un reper. Pruteanu a devenit un fel de sinonim pentru exprimarea corectă şi foarte multă lume ţinea cont de indicaţiile lui lingvistice, indiferent de simpatia politică. Continue reading
Tag Archives: limbaj
Romgleza strikes back
Îmi pare bine că lumea găsește articole vechi de ale mele, dar îmi place mai ales când se reacționează la ele. Demult scriam despre trendul deja înrădăcinat la noi de a amesteca româna cu expresii americănești decupate din filme și cultura de tip McDonalds importată de noi.
Iată reacție:
Scuze moi mai pe limbajul tau dar esti bou, primu lucru nu vad care e problema sa iti placa o alta limba inafara de romana, limba engleza parerea ma suna mult mai bine decat romana.
Deobicei foloseste o fraza in engleza pt. ca tia placut mult nu pentru ca sa fii COOL, dar normal ca sunt unii care vad raul si in faptu ca din ce in ce mai multi cunosc limba engleza si o folosesc.
Eu socotesc că înainte să încerci să combini două limbi, ar trebui să stăpânești măcar una din ele bine, atât scris cât și vorbit, dar cât timp nu ești în stare să vorbești și să scrii bine în nici una, nu poți fi penbil decât de două ori, odată în română și odată în engleză.
Sincer, fiecare să vorbească cum vrea, pentru că oamenii când vorbesc sunt mai ușor de deslușit, și e mai simplu să nu te complici cu cei care nu îți plac. Numai că mie personal nu îmi place când cineva vorbește ca și cum nu și-ar găsi cuvintele în românește, și aici nu mă refer la neologisme ci atunci când cineva vorbește când pe engleză (adesea prost) când pe românește, if you know what I mean. Imediat îmi amintesc de un bun prieten de al meu șvab care după 16 ani petrecuți în Germania, și vorbind numai nemțește, a mai uitat din expresiile uzuale românești și vorbea românește cu cuvinte nemțești, pentru că tată-meu știa nemțește și îl ajuta cu expresiile. Deci dacă vorbești amestecat nu ești deloc ”cool” ci mai degrabă ca unul din străinătate plecat, acasă neajuns. Românii au fost tot timpul cosmopoliți și în vânt dupa ce-i afară, încercând să imite penibil occidentul modernist cu cultura sa ieftină care nu are nimic strălucit, afară de faptul că la ei e curat și se trăiește de 10 ori mai bine decât în România.
Românglish
Poate de la o vreme încoace nici nu mai observaţi, dar tot mai multă lume pe net scrie într-o salată de limbă română cu replici americăneşti “de efect”. Nu mă cheamă Pruteanu, dar chiar mă enervează chestia asta pentru că e cantitativă şi fără conţinut. C’mon people, ca să zic şi eu pe vorba dot ro, replicile astea sunt ceva de la care nu vă puteţi abţine? Se pare că e mai uşor să te abţii de la beşit la o mormântare, decât să nu te scape cu “something”. Pe vremea mea se zicea “caşto” nu “cool”, şi eram “caşto” şi fără bască “made outside Romania”.
Şi nu mă interesează că se inflamează puştimea, care se regăseşte, ci chiar mă bucur. Cam toate pozele fetelor se intitulează “me” sau “me2”, nu pur şi simplu “eu” sau “secsi_leana”, “lol” a devenit verb, substantiv, adjectiv şi nick – “lolzita”, “super lol faza” şi multe altele.
Excepţie: BîRîBî îmi place şi mie, mai ales dacă ar fi culmea, adică să aibe şi mormintele status – “BRB”, “Stepped Out”, “Not at my grave” şi “Available”.
Revenind, pentru cei ce simt că au un nivel scazut de “cooline” în sânge, există cărţi cu şi despre comedie şi bineînţeles, filme. Nu poţi fi cool cu replicile altora… şi bai ză uei, poate engleza voastră “sacs” şi sună a Iliescu. Atunci mai bine învăţaţi rusă, după româneşte, clar.