Pentru ca se pregateste scena pentru campania prezidentiala, au inceput sa circule diverse sondaje care ii prezinta politicienii nostri in situatii nu tocmai roze. 40, 30, 20 si 10% din optiunile celor care se mai incumeta sa voteze in Romania.

In general politicienii jubileaza caderea lui Basescu in sondaje, pe fondul crizei si a sifonarii imaginii sale de catre toate antenele si trusturile de presa antipresedinte. Dar sincer, imaginea pe care o vad eu este a unor politicieni jubiland si frecandu-si palmele deasupra unui hoit. Un “hoit” numit Romania. Imi cer scuze fata de cei mai sensibili, dar stadiul in care se afla tarisoara noastra este comparabil cu “Lectia de anatomie a doctorului Tulp”, in care pictorul Rembrandt ne arata un grup de studenti participand la o autopsie. Presedintele Tulp ne arata de unde trebuie taiat pentru a strange mai multi bani pentru cutare sector, si unde trebuie cusut, ca sa nu se mai piarda resurse. Totusi, trupul a fost parasit demult de viata, aceasta plecand treptat in cautarea soarelui prin Italia si Spania, trimitand ocazional acasa mici electrosocuri menite sa resusciteze trupul agonizant examinat de presedintele Tulp si elevii sai. Poate “doctorul Tulp” a avut intentii bune, dar e cert e ca la momentul sosirii lui se mai putea face doar o inviere miraculoasa sau o autopsie. Din pacate tara noastra se numeste Romania si nu Lazar.

Fatalismul situatiei ma face sa propun pentru guvernare toata componenta lucrarii “Cina cea de taina” de Leonardo Da Vinci, pentru ca au toate datele, inclusiv celebrul “tradare primesc, dar sa stim si noi de ea”, atat de important in societatea romaneasca. Totusi, personajul central al celebrei lucrari nu poate trece testul carismei in massmedia romaneasca. Desi e pastor, El nu injura, nu conduce beat dar transforma apa in vin si nu vinul in sprit, nu face afaceri, nu face poduri ci merge pe apa si asa mai departe. Deci nu ar fi popular, mai ales cat timp tine la capra vecinului mai mult decat la cea proprie.

Cu alte cuvinte, culegem ce am semanat si avem ce ne place sa avem. N-as fi scris ceva atat de negativ daca nu eram foarte dezamagit de perspectivele tot mai inguste pe care le are un om obisnuit pe plaiurile tricolore. Spectacolul tragi-comic cu bataia pe mici si bere gratis de 1 mai este emblematic. Am ajuns sa cred ca Bucurestiul este total reprezentativ pentru 90% din Romania si sa inteleg de ce Caragiale era atat de fascinat de metehnele bucurestenilor. Nu ma deranjeaza mizeria atat cat degradarea individului in raport cu seamanul sau si dispretul fata de acesta, fata de regula, duplicitatea si rastalmacirea adevarului dupa interes. Asta se vede ori unde, in trafic, pe strada, la coada, intre vecini sau colegi si chiar intre prieteni. Nu e de mirare ca ne ducem in jos.

Revenind la sondaje, ma amuza ca banalii nostri prezidentiabili dau atentie sondajelor, in loc sa le fie rusine si sa se gandeasca la faptul ca daca ar fi alegeri, poate doar 20% din populatia cu drept de vot s-ar mai obosi sa joace sah pe buletinul de vot. Si atunci, intreb, cine sunt acei 30-20% care ar vota cu omul in costum nr.1 sau omul in costum nr.2? Desigur taranii momiti cu mici plouati si bere gratis, batranii blazati, saracii si pomanagii – oamenii care oricum contribuie cel mai putin la economia tarii. Care va fi schimbarea? Nici una, in afara de alegerea celui care va tine bisturiul doctorului Tulp pentru urmatorii 5 ani…